Născut în Marion, Indiana, James Dean ar fi împlinit anul acesta pe 8 februarie vârsta de 87 de ani. Actorul care a definit stilul unei generații nu a ajuns însă niciodată la bătrânețe, murind într-un accident în urmă cu 63 de ani. Astăzi, actori precum Paul Newman, Steve McQueen sau Patrick Dempsey sunt cunoscuți pentru pasiunea lor pentru viteză care i-a împins către lumea curselor auto iar James Dean era din aceeași categorie. Crescut în Indiana, casă a celebrei curse Indianapolis 500, Dean a cochetat din totdeauna cu mașinile rapide iar obținerea primului rol principal într-un lungmetraj, „East of Eden”, l-a celebrat cumpărând o mașină de competiție.
Totul a început cu un MG TD iar apoi Dean s-a reorientat către marca germană Porsche, acesta intrând în posesia unui 356 A Super Speedster nou în martie 1955. Ca și McQueen sau Newman, Dean s-a îndreptat rapid către concursurile locale, concurând în întrecerile din Palm Springs, Bakersfield și Santa Barbara și reușind să obțină victorii în categoria sa și un podium în clasamentul general. După nici șase luni, Dean a considerat că știa toate ascunzișurile lui 356 A ceea ce l-a făcut să revină la Johnny Von Neumann, șeful Competition Motors – cel mai important dealer de mașini sport și de competiție din California în acei ani. Modelul Super Speedster a fost dat la schimb pe un 550 Spyder proaspăt adus din Germania la mijlocul lui septembrie, pe când Dean termina filmările la Giant, peliculă ce avea să fie lansată în 1956.
Noul model, deși docil la prima vedere, era un vehicul construit cu un singur scop: victoria în competiții dedicate mașinilor sport. Echipat cu un motor boxer – o adevărată „semnătură” a celor de la Porsche – de doar 1.500cmc și patru cilindri, 550-ul dezvolta o putere anonimă în anul 2018: 110 cai putere. Totuși, cântărind doar 590 de kilograme, mașina era extrem de agilă. Von Neumann, cunoscut pentru reușitele sale la bordul mai multor modele Ferrari cu un excedent de cai putere, a fost de acord să-i vândă 550-ul lui Dean cu condiția ca acesta să fie asistat de mecanicul Rudolf Wutherich care avea în spate cinci ani ca mecanic al uzinei din Stuttgart și fusese parte a echipei de curse a companiei fondate de Ferdinand Porsche.
Mașina se evidenția prin faptul că era prima construită de Porsche pentru curse, modelul 356 fiind, la origine, un automobil de stradă care a fost modificat ulterior pentru a se plia pe cerințele motorsport-ului. Prin comparație, 550 Spyder-ul avea motorul amplasat central, adică înaintea punții spate, avea o caroserie aerodinamică mult mai joasă și o greutate redusă față de 356, toate acestea făcându-l o „armă” redutabilă în curse de anduranță celebre precum cele de la Sebring (Statele Unite), Le Mans (Franța) sau Nurburgring (Germania).
Prima cursă în care noul 550 Spder trebuia sa concureze era cea din Salinas în weekend-ul 1-2 octombrie 1955. Înainte de a pleca la drum, Porsche-le a primit „tratamentul” artistului grafician Dean Jeffries care a aplicat pe laterale și capote numărul 130 de concurs și porecla „Little Bastard” pe capota motorului. Sursa poreclei este avid discutată în cercurile de fani ai lui Dean însă cei care au mers cu un 550 Spyder atestă că este meritată, mașina ne fiind deloc iertătoare cu cel din spatele volanului. Neiertătoare i s-a părut și lui Alec Guinness care, văzând mașina pentru prima dată, l-a atenționat pe Dean că îl va duce către moarte în doar o săptămână. Actorul a ignorat vorbele acestea care aveau să devină premonitorii și a pornit la drum pe 30 septembrie din Hollywood spre Salinas.
Inițial, planul era ca mașina să fie adusă pe o platformă însă mecanicul Wutherich l-a sfătuit pe Dean să meargă pe roți până la destinație căci perioada de rodaj nu fusese completată și, în plus, câteva ore la volan îl vor ajuta pe Dean să se învețe cu noua bijuterie. Astfel, actorul a pornit la drum cu Wutherich în dreapta în timp ce prietenul Bill Hickman și fotograful Sanford Roth i-au urmat în Ford-ul Country Squire care tracta platforma după el în caz că Porsche-le se defecta.
Grupul s-a oprit, inițial, la benzinăria Mobil de pe Ventura Boulevard din cartierul Sherman Oaks al Los Angeles-ului, și a continuat pe Golden State Freeway spre Bakersfield. La ora locală 15:30, Dean a fost oprit de poliție în Ken County deoarece depășise cu 15 km/h viteza legală, amendă primind și Hickman din același motiv. După acest „popas” neprogramat, grupul a ales calea unei rute ocolitoare pentru a nu avea de îndurat traficul intens din Bakersfield care i-a adus până la Blackwells Corner de pe Route 466 (actuala Route 46). Acolo, Dean s-a întâlnit cu Lance Reventlow și Bruce Kessler, și ei în drum spre Salinas pentru a participa în cursele programate pentru acel sfârșit de săptămână. După ce s-au despărțit, aceștia s-au dat întâlnire în Paso Robles unde urmau să ia cina. Dean nu a mai ajuns, însă, niciodată la cină cu Reventlow și Kessler.
Revenit în mașină, Dean a călcat mai tare pedala de accelerație, lăsând în urmă Ford-ul care, fiindcă trăgea o platformă, putea circula cu doar 72 de km/h, față de 90 de km/h cât era viteza maximă pentru celelalte autovehicule. Grupul mai avea de parcurs aproximativ 100 de kilometri până la Paso Robles ceea ce l-a făcut pe James să mărească pasul. Acesta a depășit cu ușurință mașinile obișnuite din trafic, 550 Spyder-ul făcându-i pe ceilalți participanți la trafic să pară simpli pietoni. Drumul s-a oprit brusc, la intersecția dintre Route 466 și Route 41. Acolo, Porsche-le a întâlnit un Ford condus de tânărul de doar 23 de ani Donald Turnupseed care vira stânga din sens opus pentru a intra pe Route 41 către Fresno. Ora locală era 5:45 iar poziția joasă a soarelui l-a orbit pe Turnupseed care n-a văzut Spyder-ul argintiu decât în ultimul moment, Dean fiind la rândul său incapabil să evite accidentul deși cercetări făcute în urmă cu un deceniu arată că acesta nu călătorea cu mai mult de 70 de km/h la momentul coliziunii. Aceasta a fost, cu toate acestea, deosebit de violentă, mașina actorului rostogolindu-se de mai multe ori înainte de a se opri lângă un mal de pământ la marginea drumului.
Cel de la volan nu a avut nicio șansă, multiple facturi și răni interne cauzând decesul aproape instantaneu deși la fața locului a intervenit imediat o asistentă care trecea prin apropiere. Mecanicul Wutherich a fost aruncat din mașină – aceasta fiind o perioadă când puține modele erau echipate din fabrică cu centuri de siguranță, chiar și în lumea curselor existând crezul că ai fi mai în siguranță dacă ai zbura din mașină, decât dacă ai rămâne blocat printre fiarele contorsionate. Acesta a supraviețuit însă nu și-a putut aminti cu exactitate cele întâmplate și, după doar două săptămâni, un complet de judecată a prezentat concluziile: nici Turnupseed și nici Dean nu s-au făcut vinovați de evenimentul tragic, acesta fiind un accident nefericit cauzat, pe de-o parte, de mașina sport joasă care, vopsită în argintiul tipic bolizilor germani de curse, se confunda cu peisajul în orele acelea târzii ale dupamiezii.
Astfel, unul dintre actorii de perspectivă ai aniilor ’50 a sfârșit fulgerător, chiar moartea sa creând în jurul său o adevărată legendă și aducându-i legiuni de fani, cei mai mulți născuți cu mulți ani după decesul său. Chiar și în jurul epavei mașinii sale s-au născut multiple teorii din care ar reieși ca ar fi „blestemată”. George Barris, celebru deoarece a creionat originalul Batmobile, a fost principalul promotor al acestor teorii care povesteau diverse întâmplări cataclismice în care ar fi fost implicată epava sau bucăți din ea. Dintre acestea, unul dintre singurele evenimente nefericite confirmate este moartea unui pilot amator care, folosind puntea spate a acelei mașini, a suferit un accident mortal când osia s-ar fi blocat. Restul sunt, probabil, doar mituri care circulă până astăzi și îl fac pe Dean unul dintre cei mai cunoscuți actori din câți a dat Hollywood-ul.