În ultimele săptămâni, prima generație a Daciei Logan a (re)devenit virală pe internet. „De vină”, dacă vreți, este cvadruplul campion mondial de Formula 1 Max Verstappen. Într-un sezon care nu pare că-i oferă o cale directă către cea de-a cincea coroană mondială, neerlandezul a căutat o modalitate de relaxare activă și a găsit-o sub forma debutului în cursa de 24 de ore de pe Nuerburgring-Nordschleife. Întrecerea, aflată pe to-do-list-ul lui Verstappen de ceva timp, a fost pe buzele tuturor grație pilotului de la Red Bull Racing, iar fani care altfel ar fi ignorat etapa de Intercontinental GT Challenge din Munții Eifel au pus, de această dată, lupa pe „Iadul Verde”.
Făcând asta, au observat că în plutonul imens de ~160 de mașini se află, printre multe modele de GT3 rapide, și o micuță Dacia Logan. Mașina respectivă, aflată, de fapt, la a doua iterație, a devenit un soi de fan-favorite pe ‘Ring, pentru că reprezintă o fațetă a Nuerburgring-ului care, astăzi, aproape că a dispărut. Creație a nemților de la Ollis Garage, mașina ascunde sub caroseria de Logan Mk. 1 – similară estetic cu ceea ce vedem la categoria Logan Cup din Campionatul Național de Anduranță Auto / Romanian Endurance Series – mecanică luată de pe Renault Megane RS și Clio RS.
În ciuda celor peste 250 de cai putere, mașina este cam cea mai lentă de pe traseu, tocmai această diferență de performanță ducând la dispariția, în urma unui accident violent, a primului Logan preparat de Ollis Garage. Deși piloții trebuie să meargă o zi și-o noapte cu ochii în retrovizoare, tocmai această imagine de „David vs. Goliath” a transformat Loganul într-un meme, iar tot internetul s-a umplut de articole despre berlina asamblată cândva la Mioveni, care bifează participări în NLS și la Nuerburgring 24h de prin 2021.
În urmă cu peste două decenii, un cu totul alt Logan era viral pe net, dar nu și pe rețelele sociale, pentru că ele nu existau. Era prin toamna lui 2005 când imagini filmate pe niște drumuri înguste din Alpi umpleau formurile românești, dar și pe cele din alte țări. La o căutare rapidă în 2026, am găsit articole scrise de cehi, de brazilieni, de francezi, dar și de nemți, iar toate acestea dezbăteau șansele ca Dacia să intre, cu Logan, în lumea mare a raliuri, la scurt timp după lansarea regulamentului S2000.
Renault Sport a dezvoltat un Logan de raliuri, dar apoi l-a abandonat

La mijlocul anilor 2000, FIA a pus bazele categoriei Super 2000, care trebuia, inițial, să ofere performanțe similare cu cele ale modelelor de Grupa N. Mașinile de S2000 erau, în mod similar, derivate din mașini de serie obișnuite, dar urmau să aibă o greutate mai mică, dar și mai puțin cuplu decât modelele existente de Grupa N. În plus, transmisia era standardizată, iar în conformitate cu numele, motoarele erau de 2.000 cmc aspirate, puterea fiind trimisă către toate cele patru roțile prin respectiva cutie de viteze furnizată de francezii de la Sadev.

Renault, cunoscuți nu doar pentru mașini de raliu turbo cum a fost R5-ul de Grupa B, dar și pentru cele aspirate, ca Megane KitCar, păreau interesați de acest nou regulament. Se scria în presă la acel moment că o versiune bazată pe Megane II ar urmea să fie dezvoltată, după ce prima generație stătuse la baza spectaculosului KitCar ce concurase, în mâinile lui George Grigorescu, inclusiv pe probele din Campionatul Național de Raliuri.
„Dacia era o mașină bine proiectată, grație eforturilor celor de la Renault Sport”. – Simon Jean-Joseph, pilot oficial Renault Sport în 2002-2005
În cele din urmă, stupoare: în teste a apărut nu un Renault, ci o Dacia, dar care emitea aceleași acorduri familiare când motorul era împins spre zona roșie a turometrului. Proaspăt campion european de raliuri, în 2004, francezul Simon Jean-Joseph, care mai strânsese la acea vreme două titluri în Franța (la Amatori, în ’97, respectiv la Super 1600, în 2003), era la comenzi, cu navigatorul Jack Boyère în dreapta.
„Am făcut mai multe teste, nu mai știu exact câte, în 2005 și 2006. Am rulat în Alpi, dar și în munții Vosges (n.r. la granița dintre Alsacia și Lorena)”, își amintește Jean-Joseph, care de atunci a mai adăugat un al doilea titlu european în 2007, respectiv un al treilea în Franța, pe macadam. Câteva filmări supraviețuiesc până astăzi pe YouTube, strângând împreună mii de vizualizări și zeci de comentarii.
Unul dintre clipuri menționează data unuia dintre teste, 23 august 2005, dar și locația, Saint-Michel-les-Portes, o comună din Rhône-Alpes, în sud-estul Franței. În imagini par să apară două exemplare (unul cu foarte multă bandă adezivă de camuflare pe el, iar altul fără). Jean-Joseph a explicat că inițiativa a aparținut departamentului Renault Sport, în vederea promovării mărcii Dacia și în sfera sporturilor cu motor.

Conform acestuia, mașina, căci el face referire la un singur exemplar, a fost dezvoltat de Renault Sport, folosindu-se mecanică de origine Renault. Vorbim aici de un motor de 2,0 litri aspirat, specific clasei S2000, cu circa 260-270 de cai putere transmiși către ambele punți prin transmisia standard Sadev. În articolele din acea vreme, s-a menționat că proiectul ar fi fost „născut” din mâinile unui grup restrâns de ingineri și mecanici de la Renault Sport, dar Jean-Joseph a dat de înțeles că, cel puțin inițial, a existat suport din partea entității oficiale de competiții a grupului francez.
Chiar și după două decenii de când a mers ultima oară cu acel model de dezvoltare, care nu a văzut vreodată vreo probă specială a unui raliu oficial, Jean-Joseph are doar cuvinte de laudă despre zgomotosul Logan care i-a făcut pe români să viseze că Dacia ar putea ajunge în Mondialul de Raliuri. Într-adevăr, mașinile de S2000 au putut puncta în P-WRC începând cu 2007 și, ulterior, din 2011, mașinile de top din WRC au fost construite plecând de la modele de S2000. Dar, acum, mai rămâne o întrebare: ce s-a întâmplat cu Loganul?

În acei ani, Carlos Ghosn, șeful Renault Group, cu aplecarea sa către tăierea cheltuielilor, nu era un mare fan al activităților de motorsport. Deși Renault activa în F1, câștigând titlul mondial la piloți în 2005 și 2006 prin Fernando Alonso, dar și la constructori, alte proiecte nu au primit finanțarea necesară, și, în cele din urmă, niciun Renault de S2000 nu a fost construit vreodată.
Cât despre Dacia, Jean-Joseph nu a oferit detalii, dar aici ne ajută articolele de presă din acei ani. Deși fostul pilot de raliuri a vorbit în termeni laudativi despre Loganul de S2000, se pare că cei de la Renault Sport nu au fost tocmai mulțumiți de performanțele modelului, care poate că nu „colabora” perfect cu agregatul de 2,0 litri și transmisia Sadev, un element de care nimeni nu se putea atinge. Ulterior, FIA a permis și motoare de 1,6 litri turbo la S2000, iar transmisia sigilată a început să fie furnizată de XTrac, dar deja povestea Loganului se încheiase.
Un preparator din Hexagon a construit un nou Logan S2000 pornind de la o mașină de stradă

După „stingerea” focului din jurul proiectului Logan de S2000, constructorul autohton a debutat până la urmă în motorsportul internațional printr-o inițiativă care a adus mai întâi modelul Duster, dar apoi și Lodgy, în Trofeul Andros. Respectiva competiție pe gheață, care între timp a dispărut (și) din cauza încălzirii globale, a fost scena unei întâlniri neverosimile: Alain Prost și Dacia. Cvadruplul campion mondial a bifat cel de-al treilea său titlu în campionat, în sezonul 2011/2012, cu Dacia. Ulterior, Jean-Philippe Dayraut a folosit un Duster modificat și mai radical în cursa de hillclimb de la Pikes Peak, dar aceste episoade merită un articol separat.
Continuăm, așadar, povestea Loganului de S2000 pentru că, surpriză sau nu, firul întâmplărilor nu se încheie în 2006, ci continuă chiar și în 2026. În timp ce presa a mai consumat cerneală virtuală pentru a sugera că Dacia ar putea, totuși, să intre în raliuri la S2000 cu un Sandero (spoiler: nici asta nu s-a întâmplat!), o echipă întreprinzătoare din Franța a transformat visul unui Logan serios de raliuri în realitate, prin forțe proprii.

La cam un deceniu după testele din Alpi, o echipă care concura în diferitele eșaloane ale universului raliurilor din Franța au decis să facă o schimbare radicală, după mai mulți ani de participări cu un Renault Clio RS3 Gr. N, dar și cu un R11 clasic. Cei doi temerari, pilotul Yvonick Andris și navigatorul Jean-Charles Demange și-au dorit o mașină a lor, unică, cu care să se ia la trântă cu mașinile cumpărate „la cheie” de rivali. Baza a fost un simplu Logan 1.6 din 2006, care a fost dezmembrat complet, ranforsat și modificat „de la A la Z”, după cum rememora Andris, într-un articol din 2018. Totul efortul a fost îndreptat către construirea unui model de F2000. Aceasta este o clasă cu două roți motrice – deci nu la fel de serioasă ca S2000, care era AWD – din Franța, inițial creată pentru a reomologa vechi mașini de Gr. A și Gr. N.
Prima fază a proiectului a demarat cu un an mai devreme, dar construcția unei mașini noi nu se face peste noapte, iar cei de la Garage Andris au muncit multe nopți pentru a pune la punct Loganul. De ce nopți? Pentru că, în timpul săptămânii, acesta se ocupă de o reprezentanță Renault în Wittelsheim, activând în trecut și ca mecanic pentru Olivier Courtois, pilot în campionatul elvețian. Co-pilotul Demange, în schimb, are experiență ca inspector pe partea de siguranță la incendii, dar a fost și mecanic în campionatul francez de coastă. Împreună, cei doi au fost inspirați de povestea proiectului ratat al uzinei.

„Nimeni nu mai folosea un Logan, în raliurile de asfalt din Franța,” a spus Demange, conform Daciattitude. „Ne-am dorit să nu avem aceeași mașină ca toată lumea, să ne construim noi, de la zero, o mașină de concurs. Din cauza amplorii lucrărilor, asta a fost o mare provocare”, a povestit acesta. Cum mașina nu a fost proiectată cu vreun gând la curse, adaptarea diverselor componente s-a dovedit a fi complexă, dar Garage Andris a folosit exclusiv piese de Renault.
Motorul, care a rămas la 1.600 cmc, dezvolta inițial 195 de cai putere și a fost preparat de cei de la Olyméca Sport. Puterea, transmisă printr-o cutie secvențială cu șase rapoarte trebuia să miște o masă totală de 900 de kilograme – probabil mai puțin chiar și decât originalul Logan de S2000, care ar fi avut cam o tonă. Câtă sudoare și câți bani s-au scurs în acest proiect? Este greu de spus, dar clar sutele de ore de muncă se văd, inclusiv în pozele din acest material, furnizate de echipa care folosește în prezent mașina, pe lângă câteva cadre găsite pe pagina de Facebook a Garage Andris.

Pentru sezonul 2020, puterea motorului a fost împinsă până la 220 de cai putere, ceea ce a permis rezultate mai bune pe probele de raliuri regionale. În Franța, Primele raliuri au evidențiat lipsa de fiabilitate a mașinii, dar, în fine, în Rallye National Centre Alsace din 2020, echipajul a reușit un prim podium, locul secund la categoria F2000/13. A urmat, în 2021 un alt podium, în Rallye National de Lorraine, înaintea primei apariții în primul eșalon al raliurilor din Franța, la Rallye du Var, în Campionatul Francez de Raliuri pe Asfalt. Evenimentul a închis sezonul 2021 pentru echipă și a făcut-o aproape perfect, cu un loc secnd la F2000/13, respectiv locul 30 în ierarhia franceză de asfalt.

Mai multe podiumuri au urmat în 2022 și, apoi, la Rallye Mont-Blanc Morzine, echipajul a bifat prima sa victorie de etapă. Din păcate, această performanță n-a mai putut fi repetată în 2023, când Dacia a înșirat mai multe clasări pe locul secund, următoarea victorie fiind obținută în 2024, dar nu în Franța, ci în Elveția. Plecați din nou în Țara Cantoanelor, o nouă participare în Critérium Jurassien, unde Loganul abandonase cu probleme la motor în 2023, a adus o victorie în categoria RC14.
Ultima participare a lui Andris și Demange cu modelul construit chiar de ei a fost tot în Rallye du Var, care rămăsese în calendarul campionatului Franței și în 2024. Cei doi au încheiat competiția pe locul 77 în clasamentul general, respectiv pe prima poziție la F2000/13 – un prim succes la acest nivel. După toți acești ani, cei doi au început dezvoltarea unui nou model, anume un Sandero de S2000, dar Loganul nu a fost „pensionat”, ci vândut, iar aici intră în scenă Remy și Lisa Fine.
Povestea Daciei Logan unicat, dusă mai departe de o echipă formată dintr-un frate și o soră

De anul trecut, Dacia construită de Garage Andris are un nou „custode” sau, mai exact, o nouă formație care o folosește pe probele speciale din Franța. Am luat legătura cu echipa cu pricina, Team Auto-Bloquant 05, pentru că eram curios să înțeleg, pe scurt, ce le-a venit. De ce n-au ales un pachet „tried and tested”, de ce o Dacia?
„Mașina asta nu lasă pe nimeni indiferent și, pentru noi, a fost dragoste la prima vedere”, mi-a transmis Lisa Fine, jumătate din echipajul pe care-l formează cu fratele Remy. Cei doi au fost convinși de performanțele mașinii din sezoanele precedente, care ajunsese să fie o prezență relativ constantă pe podiumul categoriei în raliurile regionale, iar echipa consideră că există „destul spațiu de dezvoltare pe partea tehnică pentru a extrage și mai multă performanță”.

Remy și Lisa au crescut de mici în lumea raliurilor, cu un tată mecanic și un unchi care a fost pilot, dar primul pas în această lume a venit relativ târziu, deși ambii erau deja prinși de „microbul” competițiilor. „Am participat la primul nostru raliu împreună ca un cadou cu ocazia aniversării de 30 de ani a lui Remy, iar inițial asta ar fi trebuit să fie tot. Dar, după prima participare, pur și simplu nu ne-am mai putut opri”.
La fel ca și creatorii Loganului, Remy și Lisa Fine au petrecut două sezoane la bordul unui Clio RS3 de închiriat, înainte de a face pasul către o mașină proprie. În 2025, primul sezon pe probe cu Loganul, Team Auto-Bloquant 05 a bifat cinci starturi: trei raliuri regionale, un raliu național, respectiv o etapă în campionatul mare al Franței.

Primul raliu, în regiunea Haute-Provence, a reprezentat o introducere rapidă în particularitățile Daciei, care necesita un stil diferit de pilotaj față de mult mai compactul Clio care, cu ampatamentul său scurt, aproape că „pivotează” pe loc. În ciuda unor mici probleme tehnice, echipajul a încheiat pe patru la categorie. Ulterior, în lipsa dificultăților de ordin mecanic, Lisa și Remy Fine au înșirat o serie de clasări pe podium, inclusiv o victorie: locul întâi în etapa de la Laragne, locul secund la Rallye Trièves și locul trei în etapa de național de la Noix de Grenoble.
„Prima noastră pe ‘scena mare’, la Rallye du Var, ultima etapă a Campionatului Francez, a prijeluit o întâlnire cu foștii proprietari ai Loganului”, a povestit Lisa Fine. A fost o experiență de învățare, iar Loganul ne-a permis să câștigăm încredere și control pe parcursul weekendului. S-a dovedit a fi o mașină fiabilă și durabilă. Am terminat pe locul 2 în clasa noastră”, a rememorat aceasta despre raliul din noiembrie 2025.

Pentru actualul sezon, echipa a decis să îmbunătățească motorul, care a fost încredințat preparatorului Mattias Moterus pentru a extrage și mai multă putere. Conform datelor furnizate de echipă, agregatul dezvoltă acum 216 cai putere la 9.300 rpm, transmiși printr-o transmisie Sadev ST75/14, cu ambreiaj AP Racing și volantă ușurată.
Frânele vin tot de la AP Racing, în timp ce volanul este de Renault Clio, la fel ca și frâna de mână hidraulică, dar și jantele Speedline Evo de asfalt pe 17inchi, culese de la un Clio S1600. Airbox-ul motorului, în schimb, provine de la un 306 Maxi Evo 1 (singura componentă non-Renault?), iar kitul widebody de fibră este făcut de Olyméca Sport, primii preparatori ai motorului. Putem presupune că puterea, care este mai conservatoare față de cifra de 220 ca putere oferită de Andris în 2020, nu este cea finală.

Cert este că, până acum, mașina a fost fiabilă, Lisa și Remy bifând două podiumuri în actualul sezon: locul trei la Rallye Régional du Balcon Est du Vercors și Rallye Régional de la Matheysine. Eu, cum e și normal, sper să mai vedem în continuare Loganul – bătrân cum este de 20 de ani – din nou pe cea mai înaltă treaptă a podiumului măcar acolo în Franța, dacă în România nicio echipă nu s-a încumetat la un asemenea proiect.
